Service-urile și firmele de transport membre ale COTAR, una dintre organizațiile reprezentative din domeniu, acuză fraude majore în cazul companiei City Insurance, firmă foarte aproape de faliment din poziția din lider de piață, cu peste 3 milioane de clienți RCA. Ei cer Parlamentului să solicite intervenția DNA în acest caz și amintesc că o lungă perioadă de timp au avertizat asupra fraudelor din cazul City Insurance (recunoscută ca rău plătitoare inclusiv la nivel internațional), însă nimeni, nici conducerea ASF din acea perioadă și nici alte autorități, nu a făcut nimic.
Scandalul City Insurance
” Ce a păzit Parlamentul României în ultimii doi ani, în decursul cărora atât Comisiile împotriva abuzurilor, cât și Comisiile de buget finanțe din ambele Camere ale Parlamentului României au primit nenumărate materiale din partea COTAR, cât și mii de petiții din partea cetățenilor României, care reclamau lipsa de reacție a lui Cristian Rosu(nr: vicepre;edinte al ASF pentru asigurări în ultimii trei ani) la adresa abuzurilor firmelor de asigurări care astăzi dețin, cumulat, 75% din piața RCA”, se întreabă cei de la COTAR, într-un comunicat de presă, adăugând că, în 30 de ani, ANAF nu a făcut niciun control de fond la companiile de asigurări.
Reamintim că City Insurance este la un pas de faliment, o decizie în acest sens urmând a fi luată chiar în această săptămână, după ce s-a constatat că firma nu a reușit să își restabilească indicatorul minim de solvabilitate printr-un aport de 150 de milioane de euro. Practic, în acest moment City Insurance are o lipsă de cel puțin 150 de milioane de euro din ceea ce ar fi trebuit să fie rezervele care să garanteze plata daunelor. În realitate, gaura este probabil chiar mai mare.
Despre situația penală de la City Insurance, care a indicat că are bani într-un cont inexistent, vorbesc chiar constatările făcute de ASF în cadrul deciziei care trimitea compania sub admnistrarea Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) și ridica drepturile conducerii executive și ale acționarilor mari. Măsura, luată abia în 2021, după venirea la conducerea ASF a actualului președinte, Nicu Marcu, amintește de fapte care persistau încă din 2017 și care nu au fost observate pe tot mandatul de președinte al lui Leonardo Badea, în prezent viceguvernator BNR.
