Când trecem la ora de iarnă în 2021. Este ultimul an în care România va trece la ora de iarnă, iar acest lucru pentru că în cadrul Comsiei Europene s-a cerut renunțarea la schimbarea orei. Până în acest moment, țara noastră nu a ratificat această recomandare a Comisiei. În anul 2019, Parlamentul European vota în vederea renunțării la această practică de a schimba ora, în timpul primăverii și a toamnei.
Consiliul UE nu a primit acest obiectiv cu atâta ambiție, astfel că nu s-a ajuns la un numitor comun. În urma unei evaluări, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri cu privire la renunțarea schimbării orei, astfel că 84% dintre aceștia au fost de acord. Comisia Europeană a înaintat această propunere care ulterior a fost revizuită de către Parlamentul European în anul 2019.
Pentru ca acest obiectiv să fie adoptat, el va trebui să tracă de Parlamentul UE și de miniștrii blocului comunitar. În ceea ce privește schimbarea la ora de iarnă în acest an, ea va avea loc în noapte de 30 – 31 octombrie, astfel că ora 04:00 va deveni ora 03:00 ca urmare a schimbării orei.
Mulți consideră că această schimbare ste de fapt, ora de toamnă, pentru că are loc în toamnă și nu iarna, așa cum arată numele. De-a lungul mapamondului, există nenumărate țări care nu utilizează această practică. Totodată, medicii consideră că această schimbare de oră ne poate afecta oranismul.
Efectele orei de iarnă asupra organismului
Astfel, cei care resimt cel mai puternic efectele sunt oamenii în vârstă și copiii. Două săptămâni durează până când organismul se adaptează cu noul timp. Medicii recomandă ca pentru a accepta mai ușor noul ritm, este necesară reducerea stimulentelor precum cafeaua, ceaiul negru și oricare altă băutură energizantă. Oamenii de știință au analizat care sunt efectele schimbării orei, asupra organismului, menționând insomnii, dureri de cap, oboseală și anxietate.
”Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap”, a explicat psihologul Mihaela Săhlean.
Cele mai mari riscuri sunt întâlnite în cazul persoanelor cu boli cronice, după cum afirmă medicul psiholog, Keren Rosner.
”Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice. Acestea sunt și la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute. Aici îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne.
Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner, psiholog
