Cum șantajează Gazprom țările UE. Cu rezervele goale aproape înainte de iarnă, având cel mai scăzut nivel de depozitare a gazului natural din ultimii 10 ani, europenii le-au cerut ruşilor o suplimentare a livrărilor, însă aceștia au refuzat, precizând că livrările de gaz se realizează în conformitate cu contractele semnate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Gazprom îşi îndeplineşte toate obligaţiile în privinţa livrărilor de gaze, precizând că „este posibil să ajungă mai mult gaz de la Gazprom în capacităţile de stocare ale Europei”. „Gazprom este pregătit. Mai mult, compania a acoperit deja toate solicitările de majorare a livrărilor”, a declarat Dmitri Peskov, referindu-se la nivelul gazelor stocate în Europa”, a mai spus Peskov.
Numai că actualele contracte prevăd o livrare insuficientă de gaze naturale către blocul comunitar. Uniunea Europeană are nevoie de gaz atât pentru consumul curent cât şi pentru a umple înapoi rezervoarele pentru zile negre.
Având în vedere poziția Gazprom în raport cu livrarea de gaze către UE, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia susțin că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului. Europarlamentarii susțin că ruşii nu dau curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisfac total cererea din piață pentru a putea controla preţul.
Prin criza energetică europeană și implicit a gazului, Rusia vrea să demonstreze Europei cât de importantă este conducta Nord Stream 2, prin care poate fi pompat de două ori mai mult gaz către nordul continentului, pe dedesubtul Mării Baltice. O demonstraţie pe care ruşii ţin cu tot dinadinsul să o facă după nenumărate critici şi voturi de blam din partea Occidentului în legătură cu acest proiect controversat, care a fost finalizat numai datorită parteneriatului ruso-german, după cum reiese dintr-o analiză a Washington Post.
Cei 40 de europarlamentari care au sesizat Comisia Europeană vor să se dovedească că Gazprom a manipulat piața energetică. De asemenea, aceștia vor ca rușii să fie amendați pentru încălcarea regulilor pieţei libere din UE. Însă nicio sancţiune nu va putea forţa Rusia să mărească livrările de gaz. Iar problema crizei acolo rămâne, subliniază CNN.
Cum șantajează Gazprom țările UE – Mutările geopolitice ale Rusiei
Ungaria a semnat luni un nou acord de achiziţionare de gaze naturale pe 15 ani cu compania Gazprom, acord care îi va asigura securitatea energetică pe termen lung, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto.
Conform acestui acord, Ungaria s-a angajat să cumpere, în fiecare an, de la Gazprom o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale timp de cel puţin zece ani.
Ungaria va avea opţiunea de a modifica volumul achiziţiilor de gaze după primii zece ani. La rândul său, Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.
Preţul este semnificativ mai mic decât cel plătit până acum, fiind bazat pe un acord bilateral semnat în 1995, şi va contribui la „păstrarea reducerilor de preţuri la utilităţi iar consumatorii ungari vor continua să plătească unele din cele mai scăzute preţuri din Uniunea Europeană”, a spus Szijjarto.
Ceea ce este foarte interesant constă în faptul că Ungaria va începe să primească gaze naturale de la Gazprom de la 1 octombrie prin gazoductul TurkStream şi conductele din Europa de Sud-Est, după cum a precizat săptămâna asta directorul Gazprom, Alexei Miller.
Acordul semnat luni asigură aproximativ jumătate din consumul anual de gaze naturale al Ungariei, care se situează între nouă şi zece miliarde metri cubi. De altfel, în ultimii ani, Ungaria a început să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti prin deschiderea unor conducte de interconectare cu majoritatea ţărilor vecine.
